Lipsa precipitaţilor lasă urme. Dunărea a ajuns la un nivel periculos de mic, pe anumite porţiuni circulaţia navală se poate bloca oricând. Seceta prelungită şi canicula au dus la scăderea dramatică a cotelor şi debitelor unor râuri. Cea mai grava situaţie este la Cernavodă, unde în doar 24 de ore, nivelul apei a scăzut cu 22 de centimetri. Seceta prelungită a dus la uscarea mai multor cursuri de apă şi în bazinul Someș-Tisa.
Reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos din Galaţi spun că se înregistrează cote îngrijorător de scăzute pentru această perioadă a anului. Astfel că pe Dunăre, în punctele critice, se fac măsurători constant şi au fost trimise utilaje de curăţare.
În Galaţi, atunci când Dunărea scade, din mijlocul fluviului apare o insulă. Acesta este primul semn care ridică îngrijorare.
Dacă navigatorii se orientează după cotele apelor afişate pe site-ul AFDJ, gălăţenii au un alt reper atunci când vine vorba de scăderea apelor Dunării. Este vorba de o insulă care atunci când apele scad, iese la suprafaţă, iar în acest moment are o lăţime de aproximativ 30 de metri şi o lungime de nu mai puţin de 500 de metri.
În aval, pe Dunărea maritimă, situaţia e puţin mai bună, chiar dacă şi acolo fluviul are cu un metru mai puţin decât ar fi fost normal pentru această perioadă.
A scăzut şi debitul râurilor care se varsă în Tisa, cel mai mare afluent al Dunării, dar şi al celor care alimentează Someșul. Câteva cursuri de apa au secat, iar pe altele s-a produs fenomenul de băltire.
Specialiştii spun că deocamdată necesarul de apă este asigurat. Dacă seceta va persista, se va aplica planul de restricţii pentru a limita risipa de apă.
Moldova, Dobrogea, Centrul și sudul Olteniei, centrul și partea estică a Transilvaniei, vestul Banatului și al Crișanei sunt zonele în care a plouat cel mai puțin în ultimele șapte luni. România se confruntă cu o secetă pedologică, spun specialiştii. Asta înseamnă că întreaga cantitate de apă din sol este insuficientă pentru a asigura un an agricol normal.
