Alimentele, secetele și furtunile severe devin din ce în ce mai frecvente, a avertizat ONU într-un nou raport. Efectele schimbărilor climatice vor agrava cel mai probabil lucrurile, experții estimând o medie de 1,5 dezastre pe zi până în 2030.
Lumea înregistrează o creștere fără precedent a numărului de dezastre pe perioade mai scurte de timp. Asta reiese dintr-un raport făcut public de Organizaţia Naţiunilor Unite, care arată faptul că impactul schimbărilor climatice și managementul deficitar al riscurilor au dus la crește numărul dezastrelor înregistrate anual la aproximativ 350 până la 500 în ultimele două decenii, de cinci ori mai mare decât cifrele înregistrate cu cincizeci de ani în urmă.
Astfel de evenimente, de la incendii și inundații la pandemii și accidente chimice, ar putea crește la 560 pe an până în 2030 sau aproximativ 1,5 pe zi, se arată în raport, punând în pericol milioane de vieți.
Schimbările climatice, care provoacă mai multe evenimente meteorologice extreme, sunt o cauză majoră a creșterii numărului dezastrelor, a spus ONU. De asemenea, guvernele nu au făcut suficient pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor de dezastre, lăsând umanitatea în mare măsură nepregătită pentru ceea ce urmează, potrivit raportului.
„Lumea trebuie să facă mai mult pentru a include riscul de dezastre în modul în care trăim, construim și investim”, a declarat Amina J. Mohammed, secretarul general adjunct al ONU, adăugând că metodele actuale „pun omenirea într-o spirală de autodistrugere”.
Dezastrele au costat lumea în medie aproximativ 170 de miliarde de dolari (159 de miliarde de euro) în fiecare an în ultimul deceniu, arată raportul ONU.
Cu toate acestea, țările cu venituri mici și medii suportă povara financiară mai mare a acestor costuri și probabil că vor continua să o facă în următoarele decenii. Țările în curs de dezvoltare pierd aproximativ 1% din PIB în urma dezastrelor în fiecare an, comparativ cu țările mai bogate, care pierd doar aproximativ 0,1% până la 0,2% din PIB.
Țările din regiunea Asia au suferit cele mai grave daune, pierzând 1,3% din PIB în urma dezastrelor anuale. Țările africane, a doua cea mai afectată, pierd 0,6% din PIB.
Raportul este o veste proastă pentru țările în curs de dezvoltare, care sunt deja pregătite să suporte cele mai grave efecte ale unei lumi care se încălzește, din cauza riscului ridicat de catastrofe naturale și a capacității disproporționate de a atenua sau de a se adapta la impactul climatic. În plus, raportul ONU a menționat că țările mai sărace au o acoperire de asigurare mai mică, ceea ce le face și mai vulnerabile. Doar aproximativ 40% din pierderile cauzate de dezastre din 1989 au fost asigurate în aceste regiuni.
„Sistemul financiar chiar trebuie să treacă înaintea acestei curbe”, a declarat Jenty Kirsch-Wood, autorul principal coordonator al raportului, agenției de presă Reuters. „În caz contrar, există o mulțime de riscuri acumulate care nu sunt evaluate în modul în care luăm decizii.”
