Acum 50 de ani a fost inaugurat sistemul hidroenergetic Porţile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea romanească şi tot atât în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964, însă discuţiile referitoare la construirea hidrocentralei s-au purtat cu insistenţă încă din 1955. Iniţiativa a aparţinut statului român care a prezentat ideea liderului iugoslav Iosip Broz Tito.
În 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Tito au participat la punerea pietrei de temelie la Porţile de Fier I, lucrările desfăşurate ulterior scoţând la iveală o serie de vestigii dacice. Proiectul a fost finalizat după opt ani, dar eforturile financiare au meritat. Centrala Porţile de Fier I, amplasată la 15 kilometri în amonte de oraşul Drobeta Turnu-Severin, este printre cele mai mari din Europa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localităţile Baziaş şi Orşova.
Vechea Ada Kaleh – o insulă turcească ce s-a unit cu România după dezintegrarea Imperiului Otoman – şi cel puţin alte sate au fost evacuate, oamenii fiind relocaţi. În total au fost 7 localităţi pe malul sârbesc şi 10 pe cel românesc. Sistemul avea o putere de 1050 MW atât în partea românească, cât şi în cea iugoslavă, fiind cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea şi una din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa.
Având un volum de peste 2200 milioane mc, lacul său de acumulare se întinde de la baraj până la confluenţa cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitaţile Baziaş şi Orşova.
Totodată, lungimea totală a barajului este de 1.278 de metri, dintre care barajul deversor are 441 de metri, căderea nominală a apei fiind de 27,17 metri. Fiecare centrală electrică din cadrul Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I este echipată cu câte şase turbine Kaplan verticale, cu dublu reglaj. În prezent, centrala Hidroelectrica de la Porţile de Fier I are, în urma procesuului de retehnologizare, o producţie de energie electrică anuală de proiect de 5.241.000 MWh în anul mediu hidrologic, ceea ce reprezintă circa 10% din producţia la nivel naţional. În plus, centrala asigură aproape jumătate din serviciile tehnologice de sistem din România.