AcasăActualitateMedicamentele de sub pământ, o adevărată binecuvântare pentru corpul nostru!

Medicamentele de sub pământ, o adevărată binecuvântare pentru corpul nostru!

Sunt ascunse adânc în pământ şi nici nu bănuim comorile ce se găsesc înăuntrul lor. Plantele îşi concentrează toată puterea în aceste „rezervoare” inestimabile. Iar noi, oamenii, uităm uneori că cel mai bun medicament este cel natural. Iată câteva exemple:

Usturoiul

Curăţă vasele de sânge

Originar din Asia, usturoiul este cunoscut ca una dintre cele mai vechi plante de cultură. A traversat Marea Mediterană şi a ajuns şi la noi, graţie romanilor, care au răspândit-o repede în toată Europa.

Puterea vindecătoare: În căţeii de usturoi există nişte substanţe numite sulfide, care îm­pie­dică colesterolul să astupe arterele şi să producă arterioscleroze. Sângele rămâne fluid, iar riscul de infarct cardiac şi de atac cerebral scade.

Utilizare: 3 căţei de usturoi pe zi sunt, deja, un profit pentru sănătatea dvs. Condimentaţi cât mai des mâncărurile cu usturoi. Şi dacă nu vă plac nici gustul şi nici mirosul, cumpăraţi de la farmacie capsule cu usturoi. Au aceleaşi proprietăţi pozitive.

 

Morcovii

Intră sub piele

Hrana preferată a lui Iepurilă vine din Europa de Sud şi din Asia. Primele soiuri cultivate erau galbene şi mov, morcovii portocalii apărând în Europa abia în secolul al XVI-lea.

Puterea vindecătoare: Culoarea portocalie, proaspătă, se datorează beta-carotenului, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Este o substanţă vitală, de care avem nevoie, de pildă, pentru acuitatea vizuală şi piele.

Utilizare: Pentru că beta-carotenul se numără printre vitaminele solubile în grăsime, sunt suficiente câteva picături de ulei pentru ca organismul să-l asimileze mai bine. O super-porţie de betacaroten o furnizează anumite suplimente alimentare (se găsesc la farmacii), care conţin, în plus, vitamina C şi vitamina E, pentru protecţia pielii.

 

Rădăcina de trandafir sălbatic (Rhodiola rosea)

Împotriva stresului

Este o tufă robustă, cu frunze cărnoase, care creşte în zonele munţilor înalţi din Europa, Asia centrală şi America de Nord, mai ales în crăpăturile din stânci.

Puterea vindecătoare: Rhodiola face parte din familia plantelor adaptogene. Substanţele conţinute în rădăcina ei ajută organismul să se adapteze la situaţiile de stres (emoţionale) şi să „se descurce” mai bine cu ele. Rhodiola rosea stopează simptomele de stres, precum epuizarea şi starea de oboseală, şi sporeşte, în acelaşi timp, capacitatea de concentrare şi rezistenţă.

Utilizare: Rădăcina uscată şi măcinată se găseşte în farmacii, sub formă de suplimente alimentare.

 

Topinamburul

Ajută bolnavii de diabet

Florile de un galben strălucitor confirmă bănuiala că topinamburul este rudă apropiată cu floarea-soarelui. În secolul al XVII-lea, navigatorii au adus planta din America de Nord în Europa.

Puterea vindecătoare: Topinamburul este cunoscut şi drept „cartoful diabeticilor”. Din motive întemeiate, spre deosebire de cartofii clasici, rădăcina de topinambur conţine, în loc de amidon, inulină (a nu se confunda cu insulina). Această fibră temperează nivelul glicemiei, ceea ce împiedică apariţia atacurilor de foame şi prelungeşte senzaţia de saţietate.

Utilizare: Rădăcinile (au gust de nucă) pot fi gătite precum cartofii, de exemplu ca supă. Dar sunt foarte gustoase şi sub formă de salată (crude şi rase). Se găsesc în ultima vreme şi la piaţă şi, bineînţeles, la Plafaruri.

 

 

Cârmâzul (Phytolacca)

Pentru gât

Este vorba despre o plantă medicinală, originară din America de Nord, care s-a aclimatizat bine în Europa. Înainte vreme, sucul închis la culoare al fructelor era folosit la „colorarea” vinului şi a produselor de patiserie.

Puterea vindecătoare: Trebuie ştiut, înainte de orice, că absolut toate părţile plantei sunt, mai mult sau mai puţin, otrăvitoare! Cu toate acestea, rădăcina de cârmâz e folosită în homeopatie. Diluarea uriaşă a substanţelor componente alungă pericolul, astfel că planta se recomandă mai ales pentru calmarea durerilor de gât şi împotriva faringitei acute.

Utilizare: Se ţin sub limbă, de 3 sau 5 ori pe zi, câte 5 globule de cârmâz (Phytolacca D6), până ce se topesc . Când starea se ameliorează, nu se mai iau decât o dată sau de două ori pe zi.

 

Păpădia

Ajută ficatul

Primăvara, florile galbene acoperă pajiştile înverzite, iar când se veştejesc, copiii se bucură, suflându-le puful. Botaniştii presupun că păpădia îşi are originea în Asia.

Puterea vindecătoare: Rădăcina de păpădie conţine o multitudine de substanţe amare, care, ajunse în organism, stimulează metabolismul ficatului. În plus, reduc valorile colesterolului, uşurând activitatea ficatului.

Utilizare: Preparaţi un ceai din rădăcină uscată de păpădie: se toarnă 150 ml de apă clocotită peste 2 linguriţe de rădăcină, se lasă să se infuzeze 10 minute şi se strecoară. Se recomandă curele de 4-6 săptămâni, cu o ceaşcă de ceai pe zi (proaspăt preparat).

 

Leuşteanul

O binefacere pentru vezica urinară

Plantă aromată, cu miros şi gust apreciat de iubitorii de ciorbe, leuşteanul a venit în Europa din Orientul apropiat.

Puterea vindecătoare: În scopuri medicinale, se folosesc nu frunzele, ci rădăcinile, ale căror uleiuri eterice au efect diuretic şi „spală” intens căile urinare. Adică, fac exact ceea ce este necesar în cazul cistitelor. Pentru că „vinovate” de producerea acestei afecţiuni supărătoare, adeseori dureroase, sunt – de cele mai multe ori – bacteriile. Care trebuie expulzate rapid din vezică şi căile urinare.

Utilizare: Opăriţi 1 linguriţă de rădăcină uscată de leuştean, cu 150 ml de apă clocotită, lăsaţi să se infuzeze 10 minute, strecuraţi şi beţi 3 ceşti de ceai pe zi. Atenţie: persoanele cu nefrită acută ar trebui să apeleze la leuştean doar după ce consultă un medic, pentru a evita posibile iritaţii.

 

Lemnul-dulce

Calmează stomacul

Lemnul-dulce face parte din familia leguminoaselor şi este originar din Asia de vest şi din zona Mării Mediterane.

Puterea vin­de­cătoare: Glycyrrhizina, substanţa care-i conferă plantei gustul deosebit, calmează crampele stomacale şi protejează mucoasa pituitară.

Utilizare: Turnaţi 250 ml de apă clocotită peste 1 linguriţă cu rădăcină tăiată, lăsaţi să se infuzeze 10 minute, strecuraţi şi beţi ceaiul cu înghiţituri mici.

 

Valeriana

Dăruieşte odihnă

Această plantă medicinală clasică preferă lizierele pădurilor şi pajiştilor umede. Provine din Asia şi a cucerit întreg mapamondul.

Puterea vindecătoare: Extractele din rădăcină de valeriană influenţează anumite substanţe transmiţătoare din sistemul nervos central. Urmarea: organismul se linişteşte, somnul nu se mai lasă aşteptat şi este profund şi odihnitor.

Utilizarea: Valeriana poate fi dozată în funcţie de necesităţi. Şi-a demonstrat eficienţa sub forma unor preparate farmaceutice, mai ales în combinaţie cu sunătoarea, care influenţează pozitiv dispoziţia.

 

Ghimbirul

Întăreşte sistemul imunitar

De unde provine planta cu puternicul ei rizom îngropat în pământ nu se ştie exact, dar se presupune că ar fi originară din Insulele Pacificului.

Puterea vindecătoare: Substanţele „iuţi” şi uleiurile eterice pe care le conţine ghimbirul stimulează forţele imunitare ale organismului. În plus, sunt antiseptice şi le pun „beţe-n roate” virusurilor gripale.

Utilizare: Se curăţă de coajă o bucată de ghimbir de 3 cm, se taie felii, se opăresc cu 250 ml de apă clocotită şi se lasă să se pătrundă 10 minute, după care lichidul se bea fierbinte.

 

Curcuma

Stimulează mobilitatea

Fapt de netăgăduit: curcuma este rudă cu ghimbirul şi provine din Asia de Sud. Dar rizomul de curcuma are un colorit galben-portocaliu mai pregnant.

Puterea vindecătoare: Curcumina, componenta de bază a plantei, merită întreaga noastră atenţie, pentru că poate, de pildă, să protejeze celulele cartilagiilor şi să calmeze durerile provocate de artroză.

Utilizarea: Pulberea de curcuma de pe rafturile cu condimente ale magazinelor conferă mâncărurilor acel „ceva” atât de apreciat. Dar pentru a putea asimila o cantitate suficientă de curcumină, organismul necesită preparate speciale din farmacii.

anirokhttps://www.anirok.ro
Cum scriitorilor le este greu să îşi facă autobiografia, aşa şi nouă, ni se blochează, parcă, tastatura când trebuie să vorbim despre noi. Deşi în cazul articolelor cuvintele parcă vin de la sine, atunci când trebuie să ne descriem pe noi, parcă avem nevoie de un restart.

Articole asemănătoare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

caută în site

Pagină de facebook

nu uita să citești

%d blogeri au apreciat: