Groenlanda, este cea mai mare insulă a lumii, de 10 ori mai mare ca România. Este acoperită de gheaţă, cu excepţia unei suprafeţe cât un judeţ din România, unde traieşte toată populaţia ţării, 50.000 de oameni . Capitala Nuuk, are 15.000 locuitori şi se mândreşte cu un mic aeroport, un hotel, o bancă, un judecător, un procuror, 4 poliţişti. Populaţia este formată din inuiţi (eschimoşi) care vorbesc limba groenlandeză, într-un fel asemanatoare cu limba din Şara Oaşului, de la noi, pentru că se pronunţă doar jumătate de cuvânt, restul trebuie dedus (se pare că din motive de frig).
Ţara are şi un parlament cu 31 de parlamentari, care se întrunesc doar vinerea, pentru că în restul timpului lucrează ca pescari, pescuitul şi exportul de peşte, fiind principala activitate economică a ţării. Groenlanda a fost stat membru UE, dar a ieşit repede când a văzut că afacerea este păguboasă(UE voia să o oblige cât pește să vândă, cui şi la ce preț). Desi nu are armată, este membru NATO (prin Danemarca, care îi este un fel de tutore). In 2014 este ales prim-ministru un fost pescar din Nuuk, Kim Kielsen. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să îi spună Danemarcei să stea în banca ei, că Groenlanda nu este o colonie a Danemarcei şi dacă vrea să fie respectată în continuare ca „tutore” atunci să facă bine să plătească. Şi de atunci Danemarca plăteşte o sumă care reprezintă 1/3 din bugetul Groenlandei, doar ca să fie respectata. Dar povestea de aici începe….
Dupa ocupaţia germană a Danemarcei, 09 aprilie 1940, ambasadorul Danemarcei în SUA a dorit să incheie un acord, „în numele regelui” cu americanii, prin care aceştia se obligau să apere coloniile daneze de germani. Între aceste colonii era şi Groenlanda. Având acum „acte la mână” SUA îşi face un fel de minibază militară la Thule, în Groenlanda, mai mult să marcheze prezenţa americană în zonă, decât ca utilitate militară. După eliberarea Danemarcei, aceasta nu a mai avut ce zice legat de prezenţa americană în Groenlanda, pentru că era rezultatul unui „acord”, dar a pus si ea o conditie. În baza americană din Thule, Groenlanda să fie alături de steagul american şi cel al Danemarcei, adică să se ştie cum că insula nu a rămas de izbelişte, ci are un patron, pe Danemarca. În 1949 Danemarca a aderat la NATO şi nu a mai insistat în eliminarea bazei militare americane din Groenlanda. La scurt timp SUA modernizează baza militară de la Thule, făcând din ea un punct cheie în strategia americană de represalii nucleare faţă de URSS.
Practic baza militară modernă s-a construit în secret, concurând ca efort de realizare cu celebrul canal Panama. Pe masură ce trecea timpul, baza militară devenea tot mai extinsă şi tot mai puternica, ajungand la un moment dat, în 1968, să lucreze în ea 10.000 americani. În 1968 un bombardier american B-52, care a transportat 4 bombe nucleare de 1MT fiecare (de 50 ori mai puternică fiecare decât cea de a Hiroshima) se prăbuşeşte în faţa bazei, o bombă fiind pierdută definitiv, celelalte 3 fiind făcute ţăndări, cu o contaminare masivă în zonă. Americanii fug mâncând pământul, doar 600 din ei mai rămân pe insulă, fiind implicaţi în misiuni de decontaminare. La câţiva ani după, americanii revin la Thule şi fac în apropiere o altă bază secretă în adâncimea gheţii, cu dotări de ultima generaţie. Ghinion, începe treptat o încălzire în regiune, care face în alţi câţiva ani gheaţa să crape şi baza secretă să fie perfect vizibilă din sateliţi. Rămâne acolo totuşi şi azi o bază modernă a SUA şi extrem de necesară planurilor americane, cu un efectiv american de peste 800 oameni. Numai că premierului Groenlandei, Kim Kielsen, îi vine o idee, de ce să nu scoată ţara lui bani din povestea asta, mai ales că în caz de criză militară majoră, baza americană, adică…ţara lui, va fi lovită cu prioritate, posibil chiar nuclear. Aşa că îi invită frumos pe americani să îşi mute baza de la Thule, Groenlanda ori …să plătească pentru teren. Cum să plătim, cât să plătim, au intrebat stupefiaţi americanii. “Păi, eu şi partidul meu, Siumut, zice Kim, ne-am gândit la 180 milioane usd pe an, adică să putem da fiecărui cetăţean groenlandez măcar vreo 300 usd pe luna, pentru că …îi expuneţi doar, cu baza voastră.” Când a auzit Trump s-a crizat rău de tot. “Cum să le dăm atât, în primul rând ar fi un exemplu prost, o să ceară şi alţi bani…. mai bine le cumpărăm insula, vedeţi cât cer, nu vă zgârciţi la miliarde” a spus Trump. Răspunsul lui Kim Kielsen a venit prompt:
„Noi suntem inuiti (eschimosi), noi nu ne vindem ţara, vreţi să mai staţi aici, plătiţi acum…. 360 milioane usd pe an, că ne-aţi insultat cu oferta voastră de cumpărare şi am dublat chiria”.
De la 01 ianuarie 2021 fiecare groenlandez primește aproximativ 300 euro lunar, bani proveniţi din chiria pe care SUA o plăteşte Groenlandei pentru menţinerea bazei lor de acolo. Este în fapt şi singura bază americană de pe teritorul altui stat, unde costurile ei sunt suportate integral de S.U.A.
