Mulţi ar spune că nu e mare lucru să îngrijeşti o grădină. Din exterior poate părea floare la ureche, dar când te apuci efectiv de muncă, realizezi că nu este aşa uşor. Iată câteva ponturi, pe care, dacă le pui în aplicare, te poţi lăuda cu cea mai frumoasă grădină printre vecini:
Udarea plantelor este unul dintre cele mai importante moduri de îngrijire a grădinii tale. Este extrem de important să ne asigurăm că există suficientă apă în sol pentru ca plantele să o absorbă prin rădăcini. În zilele fierbinţi de vară, va trebui să udați solul mai des decât în condițiile răcoroase de primăvară sau toamnă, iar în zonele însorite mai mult decât în cele umbrite. Pe de altă parte, răsadurile și plantele tinere au nevoie de udare mai regulată decât plantele mai vechi, deoarece au rădăcini mai mici, deci absorb mai puțină umiditate.
Știați că?
Plantele bine udate produc mai mult nectar în flori, așa că udarea plantelor în mod regulat este mai bună pentru albine și alți polenizatori, mai ales pe vreme caldă, deoarece plantele care cresc în sălbăticie vor produce, de asemenea, mai puțin nectar.
Pe lângă apă, plantele absorb nutrienții și mineralele prin rădăcini. Acestea includ azotul (N), care ajută la creșterea frunzelor, fosforul (P), care încurajează dezvoltarea rădăcinilor și potasiul (K), care încurajează dezvoltarea florilor și fructelor. Aceștia sunt considerați principalii nutrienți necesari pentru a menține plantele sănătoase. Dacă pe camp, sau în pădure, așternutul format din frunze și alte materiale vegetale în descompunere eliberează nutrienți înapoi în sol, în grădinile noastre însă, este important să înlocuim acest aşternut cu nutrienţii necesari pentru a ne ajuta plantele să crească.
Puteți folosi îngrășăminte organice sau non-organice pentru a vă hrăni plantele. Îngrășămintele organice constau din materiale de origine vegetală sau animală, care au beneficiul suplimentar de a încuraja activitatea râmelor și a bacteriilor din sol. Îngrășămintele anorganice sunt fabricate din substanțe chimice sintetice.
Tunderea plantelor reprezintă un alt mod de a avea grijă de grădina noastră. În timp ce unii arbuști și copaci vor crește fericiți necontrolați, majoritatea necesită tăierea. Asta înseamnă tăierea unor părți dintr-o plantă pentru a-i restricționa dimensiunea, a o încuraja să crească într-o anumită formă, să dezvolte mai multe fructe, flori şi tulpini sau pentru a îndepărta materialul mort sau bolnav.
Mulți grădinari începători sunt descurajați de perspectiva de a-și tăia plantele. Dar tăierea nu este dificilă sau complicată. Pur și simplu îndepărtarea ramurilor moarte, bolnave, rupte, încrucișate și aglomerate este adesea suficientă pentru multe plante.
Gardurile vii ar trebui tăiate în mod regulat în primii doi ani după plantare. Acest lucru poartă numele de „tăieri formative” și se efectuează de obicei iarna sau primăvara devreme. Tăierea formativă implică de obicei tăierea ramurilor laterale până la atingerea înălțimii dorite a gardului viu.
