Ada Kaleh a fost o insulă dunăreană poziționată la circa 3 km în aval de orașul actual Orșova. Cunoscută încă din Antichitate și afirmându-se în 1788 sub numele de Ada Kaleh „Insula-fortăreață” sau „Insula-cetate”, locul, comunitatea și istoria ce au stat în spatele insulei s-au stins începând cu 1969, momentul în care au debutat lucrările pentru lacul de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I.
Ada Kaleh a fost populată de la sfârșitul secolului al XVI-lea și treptat, o comunitate de turci de pe insula avea să se afirme atât în plan local, regional, cât și internațional. Clima mediteraneeană favoriza o vegetație bogată, smochinii creșteau în „toate curțile și pe afară”, dar se regăseau și castani, migdali sau moșmoni. Culturile de trandafiri erau renumite pe insulă, fiind folosite pentru extragerea parfumului și obținerea unor produse locale.
Insula se remarca prin prăvăliile sale, dar și prin prezența unei moschei. În magazinele și prăvălioarele insulei se regăseau țigări, cărți poștale, cafea turcească, dar și dulcețuri sau bragă. Moscheea s-a ridicat în locul în care funcționase o mănăstire franciscană până la 1799. Edificiul primise drept donație un covor din partea sultanului Abdul-Hamid ca simbol al originii pe care comunitatea o avea, iar minaretul său se putea observa și de pe malul celălalt al Dunării.
Oamenii locului se ocupau în mod special cu comerțul, beneficiind în acest sens de anumite privilegii de vamă ce le permiteau musulmanilor să comercializeze produsele locale. Totodată, un loc important în economia locului îl ocupau și pescarii, barcagii sau pomicultorii. În secolul al XX-lea, fabricile de țigări (1925) și confecții (1927) au oferit oportunitatea unor noi locuri de muncă și posibilitatea comunității de a se dezvolta.
Proiectul mutării clădirilor de pe insula-fortăreață pe Insula Simian a rămas doar o aspirație.
